Introducere
Ca un concept de bază indispensabil pentru toate analizele privind tehnologia de protecție în instalațiile de joasă tensiune, conceptul de securitate este recunoscut astăzi pe scară largă drept „independența în raport cu un risc inacceptabil de producerea unor daune”.
Aceasta înseamnă că siguranța este o libertate care exclude orice risc inacceptabilde producere a unor daune și permite clasificarea clară a unei situații ca fiind „sigură” sau „periculoasă”. Scopul planificării și executării instalațiilor de joasă tensiune este asigurarea siguranței, excluzând, în același timp, riscurile.
Risc și daune indirecte
Analize asupra riscului rezidual minim care poate fi obținut prin măsuri tehnice, în special pentru instalațiile utilizate în clădiri comerciale și/sau industriale, trebuie, totuși să aibă loc din ce în ce mai mult, pe fondul posibilelor daune indirecte care pot apărea.
Daunele indirecte sunt costuri care apar în timpul întreruperilor de funcționare. Întreruperile de funcționare în întreprinderile de producție pot avea numeroase cauze, cum ar fi, de exemplu, lipsa de materii prime, timpii de nefuncționare neprevăzuți ai instalațiilor de producție ca urmare a apariției unor defecțiuni cauzate de probleme mecanice, electrice sau de control.
Este crucial să se acorde o atenție deosebită acestui aspect, deoarece costurile suplimentare și consecințele negative cresc odată cu durata întreruperilor. În multe cazuri, reparația rapidă a instalației și înlocuirea echipamentelor necesare nu sunt posibile, de exemplu, în cazul întreruptoarelor automate sau al barelor de distribuție.
Protecția sistemului și daunele indirecte:
Daunele indirecte specifice instalației pot fi evaluate utilizând funcția Daune-Întreruperi. Aceasta stabilește legătura dintre daunele care apar într-o instalație electrică în timpul unei defecțiuni sau funcționări restricționate și durata întreruperii. Funcția poate evidenția puncte de discontinuitate atunci când deteriorarea echipamentelor de producție apare după depășirea unei anumite perioade de întrerupere. De exemplu, alimentele care nu mai pot fi procesate după o anumită durată de întrerupere a procesului trebuie eliminate.
Pentru a stabili funcția Daune-Întreruperi specifică unui sistem, este necesar să se țină cont de diferențele semnificative în utilizarea instalațiilor. Cunoașterea daunelor indirecte exprimate prin intermediul funcției Daune-Întreruperi este importantă și pentru interpretarea eventualelor sisteme de distribuție a energiei electrice de rezervă necesare. Aceste sisteme, împreună cu tablourile de distribuție și echipamentele de comutație integrate, trebuie să îndeplinească adesea cerințe mai stricte decât cerințele minime stabilite în standardele tehnice generale.
Pentru a determina funcția Daune-Întreruperi specifică unui sistem, există concepte detaliate de calcul care se bazează pe funcțiile Daune-Întreruperi corespunzătoare unor întreruperi similare ale alimentării. Utilizând date specifice fiecărei întreprinderi, daunele indirecte pot fi calculate pentru un anumit sistem electric și comparate cu costurile suplimentare necesare pentru implementarea sistemului. Astfel, datele contabile ale întreprinderii referitoare la costurile operaționale trebuie să fie alocate pentru diferite tipuri de daune indirecte, adunate și reprezentate ca o funcție a duratei întreruperii
Protecția angajaților și responsabilități
Principii
În afară de daunele indirecte, există, de asemenea, referiri semnificative din partea cerințelor europene și naționale privind protecția angajaților care îndeamnă la depășirea cerințelor (minime) stabilite în standardele tehnice general acceptatepentru proiectarea și executarea ansamblurilor de tablouri de distribuție de joasă tensiune
Siguranța, stadiul actual al tehnologiei și responsabilități
Deja din Directiva Uniunii Europene din 1989, principiile generale pentru protecția securității și sănătății angajaților cu privire la toate aspectele legate de muncă sunt specificate ca o obligație
a angajatorului.
Printre altele, acestea includ în special:
1. prevenirea riscurilor;
2. combaterea riscurilor la sursă;
3. luarea în considerare a factorului „uman” la locul de muncă, în special în ceea ce privește proiectarea locurilor de muncă, precum și alegerea echipamentului de lucru și alegerea metodelor de lucru și de producție, în vederea, în special, a atenuării muncii monotone și a muncii normate și a reducerii efectelor acestora asupra sănătății;
4. luarea în considerare a stadiului actual al tehnologiei;
5. eliminarea sau reducerea pericolelor
6. planificarea prevenirii riscurilor în vederea asigurării unei legături coerente între tehnologie, organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și impactul mediului asupra locului de muncă;
7. prioritatea protecției colective împotriva riscurilor față de protecția individuală împotriva riscurilor.
Punctul 4 din această listă subliniază în mod clar faptul că angajatorii, în eforturile lor de a crea condiții de lucru (locuri de muncă) sigure, trebuie să urmeze tehnologia de ultimă generație și cele mai recente descoperiri în domeniul structurării muncii.
Practic, fiecare loc de muncă este afectat de aceste cerințe și, de asemenea, de cele referitoare la structura instalației electrice de joasă tensiune și, odată cu aceasta, de cele referitoare la proiectarea ansamblurilor de tablouri de distribuție de joasă tensiune și/sau a componentelor utilizate în interiorul acestora. Tot în această privință,stadiul actual al tehnologiei trebuie să fie respectat de către angajatori, în vederea punerii în aplicare a acestei tehnologii, luând în considerare riscurile existente.
Defecțiunile de tip arc electric la ansamblurile de tablouri de distribuție de joasă tensiune
Protecția împotriva efectelor cauzate de defecte de tip arc electric poate fi menționată ca un exemplu de măsură care servește atât la reducerea daunelor indirecte, cât și la protecția angajaților.
Pentru defectele de tip arc electric, inclusiv în instalațiile care respectă cerințele minime conform seriei IEC 61439 (și în conformitate cu seria EN 60439 aplicabilă anterior), se pot specifica următoarele cauze de aprindere:
• condensul (umiditatea în ansamblul de tablouri de distribuție);
• poluarea sub formă de depuneri străine pe barele de distribuție și pe piesele tabloului de distribuție;
• supratensiuni tranzitorii de origine atmosferică și/sau de comutare;
• uzura prematură (neobservată) a materialelor izolante în urma suprasarcinii sporadice sau termice;
• conexiuni slăbite sau deformate, puncte de contact defecte;
• lucrări la postul de distribuție.
Una din consecințele posibile ale apariției defectelor de tip arc electric este distrugerea completă a tabloului de distribuție.
În acest sens, din cauza presiunii interne ridicate de până la 15 – 25 t/m², carcasa din tablă de oțel devine, de asemenea, un risc pentru împrejurimi și pentru persoanele care lucrează în apropiere.
Nu este neobișnuit ca pereții laterali, ușile, aparatele încorporate să fie ejectate din carcasa tabloului sub influența arcurilor electrice.
Aici poate fi doar evidențiată o altă consecință posibilă a defectelor de tip arc electric: apariția și răspândirea așa-numitelor incendii de origine electrică.
Rezumat
La proiectarea și executarea ansamblurilor de tablouri de distribuție de joasă tensiune și a instalațiilor de joasă tensiune alimentate de la acestea, în multe cazuri este necesar din punct de vedere tehnic să se examineze dacă cerințele minime specificate în standardele tehnice general acceptate sunt suficiente pentru funcționarea efectivă.
Aceste studii urmăresc, pe de o parte, funcția Daune-Întreruperi în caz de defectare completă sau parțială a unor astfel de instalații și costurile de recuperare pentru piesele de sistem defecte și, pe de altă parte, cerințele (în multe cazuri stipulate chiar de lege) privind protecția angajaților și obligațiile asociate ale angajatorilor.